VLĂGUÍT, -Ă, vlăguiți, -te, adj. Ostenit, istovit, sleit de puteri – V. vlăgui. Vezi definitia »

MUCEZÍT, -Ă, muceziți, -te, adj. Mucegăit. – V. mucezi. Vezi definitia »

obrăzít s.n. (reg.) dojană, mustrare, ceartă. Vezi definitia »

ÎNCREȚÍT², -Ă, încrețiți, -te, adj. Care are, care face etc. crețuri; cusut cu cute, cu încrețituri. ♦ (Despre piele, în special despre frunte, față) Zbârcit, ridat. – V. încreți. Vezi definitia »

ÎMPUTERNICÍT, -Ă, împuterniciți, -te, s. m. și f. Persoană autorizată a săvârși ceva în numele altcuiva; mandatar. – V. împuternici. Vezi definitia »