ORBITOLÍNĂ s. f. gen fosil de foraminifere neperforate, cu țesut în formă conică sau lenticulară. (< fr. orbitoline) Vezi definitia »

a lua plasă / țeapă expr. a se păcăli, a se fraieri. Vezi definitia »

ȘALÁNDĂ s.f. v. șaland. Vezi definitia »

mătreáță (-e'țe), s.f. – 1. Epidermă descuamată de pe liepea capului. – 2. Lintiță (Peplis portula). – 3. Plantă acvatică. – 4. Lichen (Usnea barbata). – Var. mătriță, s.f. (Trans., plantă, Zannichellia palustris). Megl. mătriță. Origine necunoscută. Nici una dintre der. propuse nu este convingătoare. A fost considerat drept der. al lui mătură cu suf. -eață și cu sensul de „ceea ce se scoate, se separă la curățat” (Cihac, II, 190; Philippide, Principii, 63; Iordan, Dift., 56; Scriban). Der. de la un lat. *matricia (Candrea-Dens., 1071; Spitzer, Dacor., IV, 641; REW 5406; Candrea), atrăgătoare prin paralelismul cu mătrice, nu este clară semantic. Nu sînt posibile următoarele ipoteze (legat cu it. materasso ‹ arab. matrah, cf. sp. almadraque, după Tiktin; din lat. tarmes „car (entom.)”, cu ajutorul unei metateze a lui *trămeață după Giuglea, Dacor., Vezi definitia »

blấndă (urticarie) (pop.) s. f., g.-d. art. blấndei; pl. blấnde Vezi definitia »