parolíță, parolíțe, s.f. (reg.) inel. Vezi definitia »

BOTRIOCÍMĂ s. f. inflorescență cu ramificațiile principale cimoase, iar cele secundare recemoase. (< fr. botryocyme) Vezi definitia »

SÚLĂ, sule, s. f. 1. Unealtă (folosită de cizmari și de cojocari) formată dintr-un ac lung și gros de oțel, drept sau curb, fixat într-un mâner, cu care se găurește pielea, talpa etc. spre a putea petrece acul sau ața prin ele. 2. (Reg.) Pește mic cu corpul foarte subțire și alungit (Syngnatus nigrolineatus). – Lat. subula. Vezi definitia »

ORBĂLȚĂTÚRĂ s. f. v. orbălțitură. Vezi definitia »

CATEGORÉMĂ, categoreme, s. f. (Log.) Noțiune universală, în sistemul lui Aristotel, care servește la stabilirea unor relații între lucruri. – Din fr. catégorème. Vezi definitia »