LABÉL s. m. 1. petala superioară a corolei orhideelor. 2. partea mediană a buzei inferioare la insecte. (< fr. labelle, lat. labellum) Vezi definitia »

GĂUȘÉL, găușéi, 1. Melc (I). 2. Cochilia melcului. (din găoace, forma diminutivală rezultând prin interm. suf. dublu -uș și -el) Vezi definitia »

pristăvél, pristăvéi, s.m. (reg.) fiecare dintre persoanele care făceau parte din consiliul de conducere al unei comune; pârgar; ajutor de pristav. Vezi definitia »

ZDRĂNGĂNÉL zdrăngănei, s. m. (Reg.) Clopoțel mic și rotund; zurgălău. [Var.: zdrângănél s. m.] – Contaminare între zdrăngăni și clopoțel. Vezi definitia »

ACÉL², ACEÁ, pron. dem. v. acela¹. Vezi definitia »