LABRADÓR s.n. Mineral din grupul feldspaților plagioclazi, folosit ca piatră semiprețioasă. [< fr. labrador]. Vezi definitia »

mânietór, -oáre, adj. (înv.) răzvrătit. Vezi definitia »

EVAPORATÓR¹ s. n. 1. instalație pentru concentrarea soluțiilor prin fierbere; vaporizator (2). 2. subansamblu al unei instalații frigorifice în care se evaporează lichidul de răcire, producând frigul. (< fr. évaporateur, germ. Evaporator) Vezi definitia »

STELARATÓR, stelaratoare, s. n. (Fiz.) Dispozitiv utilizat pentru studiul reacțiilor nucleare controlate, bazat pe producerea unui câmp magnetic toroidal generat de bobine elicoidale exterioare și care menține plasma într-un spațiu limitat, izolat termic, la temperaturi ridicate. – Cf. engl. stellarator. Vezi definitia »

FÓSFOR¹ s. n. element chimic otrăvitor, inflamabil, care nu se găsește liber în natură. (< fr. phosphore) Vezi definitia »