LIPĂÍT, -Ă, lipăiți, -te, adj. v. LIPĂI. – [DLRM] Vezi definitia »

OBIȘNUÍT, -Ă, obișnuiți, -te, adj. 1. Care a devenit obicei, care a intrat în obișnuința cuiva, caracteristic cuiva. 2. Care se face, se întâmplă, sau se întâlnește în mod regulat; care se folosește adesea; curent. ♦ (Substantivat) Persoană întâlnită în mod frecvent într-o casă, într-un loc etc. ♦ (Adverbial) În mod regulat, de obicei. 3. Care nu se distinge prin nimic în mod deosebit; comun, simplu, banal, de rând. [Var.: (înv.) obicinuít, -ă adj.] – V. obișnui. Vezi definitia »

pațaít, -ă, adj. (reg.) gângav, bâlbâit. Vezi definitia »

ȚUGUÍT, -Ă adj. v. țuguiat. Vezi definitia »

PANDÍT s. m. titlu dat inițial brahmanilor în India, astăzi și savanților. (< fr. pandit) Vezi definitia »