Definita cuvantului bătălie
BĂTĂLÍE, bătălii, s. f. Ansamblu de ciocniri prin care se caută obținerea de rezultate militare importante, angajând numeroase forțe armate, desfășurate pe spații întinse și într-un timp mai mult sau mai puțin îndelungat; luptă. ♦ Fig. Încordare, efort în vederea îndeplinirii unui scop. Bătălia pentru îndeplinirea planului. – Ngr. batalia (<it.).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bătălie
MACROPODÍE s.f. (Med.) Monstruozitate caracterizată prin dezvoltarea exagerată a picioarelor. [Gen. -iei. / < fr. macropodie, cf. gr. makros – mare, pous – picior]. Vezi definitia »
DIFAMÁȚIE s.f. (Rar) Defăimare. [Var. difamațiune s.f. / < fr. diffamation]. Vezi definitia »
ZOOMETRÍE s.f. Parte a zootehniei care are ca obiect măsurarea animalelor. (din it. zoometria) Vezi definitia »
GRÁȚIE I. s. f. 1. drăgălășenie, gingășie, finețe, eleganță (în atitudini, în mișcări). ◊ (pl.) atitudini, cuvinte drăgălașe. ◊ bunăvoință, favoare. ♦ a intra în ĩle cuiva = a obține bunăvoința cuiva. 2. har, ajutor supranatural pe care divinitatea îl acordă oamenilor pentru a se mântui. ♦ stare de ~ = creație poetică; poezie; ipostază, inspirație poetică. 3. lovitură de ~ = lovitură care aduce sfârșitul, moartea. 4. (mit.) fiecare dintre cele trei zeități care personificau grația și frumusețea feminină. II. prep. cu ajutorul, datorită. (< lat. gratia, it. grazia, /II/ fr. grâce à) Vezi definitia »
TRILOGÍE, trilogii, s. f. Serie de trei opere literare (dramatice ori epice) sau muzicale, aparținând aceluiași autor, care formează o unitate, având personaje comune și reprezentând de obicei trei momente succesive din viața acestora (sau a urmașilor lor). – Din fr. trilogie. Vezi definitia »