Definita cuvantului bătătură
BĂTĂTÚRĂ, bătături, s. f. 1. Teren bătătorit (în fața casei) pe care nu crește iarba; p. ext. ogradă, curte. 2. Îngroșare a pielii de pe mâini sau picioare din cauza unei frecări repetate. ◊ Expr. A călca (pe cineva) pe bătătură = a atinge (pe cineva) unde-l doare mai tare; a supăra. 3. Băteală. – Din bat (prez. ind. al lui bate) + suf. -ătură.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bătătură
SALPINGÍTĂ s. f. inflamație a trompelor uterine. (< fr. salpingite) Vezi definitia »
ATEBRÍNĂ s. f. derivat al acridinei, în combaterea malariei și a teniazei. (< fr. atébrine) Vezi definitia »
SUBFILIÁLĂ s.f. Secție a unei întreprinderi sau instituții mai mică decât filiala. [Pron. -li-a-. / < sub- + filială]. Vezi definitia »
HETEROSFÉRĂ s. f. (Geogr.) Strat al atmosferei situat deasupra homosferei, în care predomină gazele ușoare. [Var.: eterosféră s. f.] – Din fr. hétérosphère. Vezi definitia »
CANABIÓZĂ s. f. sindrom alergic datorat inhalării pulberilor de cânepă. (< fr. cannabiose) Vezi definitia »