Definita cuvantului băut
BĂÚT1 s. n. Faptul de a bea. ◊ Expr. A se pune (sau a se așterne) pe mâncat și pe băut (sau pe mâncate și pe băute) = a se apuca să mănânce și să bea în cantități mari. [Formă gramaticală: (în expr.) băute] – V. bea.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu băut
ÎNVĂSCÚT, -Ă, învăscuți, -te, adj. (Înv.) Care este îmbrăcat, acoperit, înfășurat, învelit. – V. învește. Vezi definitia »
BINECRESCÚT, -Ă, binecrescuți, -te, adj. Care a primit o bună educație; cu purtări frumoase. – Din bine1 + crescut (după fr. bien-élevé). Vezi definitia »
ÎNCEPÚT, începuturi, s. n. 1. Faptul de a (se) începe; începere. 2. Punct de plecare, moment inițial; parte care începe sau cu care se începe ceva. ◊ Loc. adv. De la (bun) început = din primele momente, din capul locului. De la (sau pe la, dintru ori întru) început = în (sau din) momentul inițial; din capul locului, din prima clipă. 3. (Înv.) Obârșie, origine, începătură. – V. începe. Vezi definitia »
facut Vezi definitia »
NEMAIVĂZÚT, -Ă, nemaivăzuți, -te, adj. Care este atât de ieșit din comun încât nimeni nu a văzut vreodată ceva asemănător; p. ext. extraordinar. – Ne- + mai1 + văzut. Vezi definitia »