Definita cuvantului bețiv
BEȚÍV, -Ă, bețivi, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care are patima beției. 2. Adj. (În expr.) Muscă-bețivă = musculiță care trăiește în roiuri în jurul vaselor cu băuturi alcoolice (Drosophila funebris). – Din bețiu (rar folosit,<lat. *bibitivus) + suf. -iv.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bețiv
MALADÍV, -Ă adj. cu aspect sau caracter nesănătos; bolnăvicios. ◊ (despre stări psihice) care trădează o boală. (< fr. maladif) Vezi definitia »
VOTÍV, -Ă adj. consacrat divinității, spre a împlini o făgăduință solemnă. ◊ tablou ~ = fragment din pictura unui monument înfățișând pe ctitori, de obicei cu miniatura monumentului în mâini, oferind-o divinității. (< fr. votif, lat. votivus) Vezi definitia »
INCIZÍV, -Ă adj. v. incisiv. Vezi definitia »
TRANSPOZITÍV, -Ă adj. (despre limbi) care nu are o topică fixă, raporturile sintactice fiind exprimate prin terminațiile cuvintelor. (< fr. transpositif) Vezi definitia »
PEIORATÍV, -Ă adj. (despre cuvinte, expresii, afixe etc.) defavorabil; depreciativ. (< fr. péjoratif) Vezi definitia »