Definita cuvantului bețiv
BEȚÍV, -Ă, bețivi, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care are patima beției. 2. Adj. (În expr.) Muscă-bețivă = musculiță care trăiește în roiuri în jurul vaselor cu băuturi alcoolice (Drosophila funebris). – Din bețiu (rar folosit,<lat. *bibitivus) + suf. -iv.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bețiv
INVECTÍV, -Ă adj. (Liv.) Cu caracter de invectivă. [Cf. it. invettivo]. Vezi definitia »
REZULTATÍV, -Ă adj. (Rar) Care rezultă, care dă sau care aduce un rezultat. [Cf. fr. résultatif]. Vezi definitia »
PREPOZITÍV, -Ă adj. (despre un cuvânt, o particulă. 1. proclitic. 2. care se folosește ca prepoziție. (< fr. prépositif) Vezi definitia »
GERUNDÍV s. n. (în limba latină) formă verbală cu sens pasiv dublat de cel de necesitate, de la tema gerunziului; (în franceză) una dintre formele participiului prezent. (< lat. gerundivus, fr. gérondif) Vezi definitia »
TRANSLATÍV, -Ă adj. Cu caracter de translație. [< fr. translatif]. Vezi definitia »