Definita cuvantului bibazic
BIBÁZIC, bibazici, adj. m. (În expr.) Acid bibazic = acid care conține într-o moleculă doi atomi de hidrogen, care pot fi înlocuiți printr-un metal. – Fr. [acid] bibasique.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bibazic
STALAGMOMÉTRIC, -Ă adj. Referitor la stalagmometrie. [< fr. stalagmométrique]. Vezi definitia »
IZOCROMÁTIC, -Ă adj. 1. (despre două lumini) care produc aceeași senzație de culoare, când acționează simultan asupra vederii; izocrom. 2. (fot.) sensibil la toate culorile spectrului. (< fr. isochromatique) Vezi definitia »
IZODINÁMIC, -Ă adj. Care are, care produce aceeași energie. // s.f. izodinamică – curbă care unește într-un sistem fizico-chimic punctele cu aceeași energie. [Var. isodinamic, -ă adj., s.f. / < fr. isodynamique]. Vezi definitia »
gagíc (fam.) s. m., pl. gagíci Vezi definitia »
crîsnic (crîsnici), s. m. – 1. Sacristan, diacon. – 2. Năvod pătrat. – 3. Plasă în general. Sl. kristŭ „cruce”, cu suf. -nic. Sensurile secundare se explică prin urzeala în formă de cruce pe care o are de obicei năvodul. Sensurile 2 și 3 sînt n. (pl. crîsnice1) vezi comentariul). – De la aceeași rădăcină sl. provine crîștaș, s. n. (năvod), și probabil crîștie, s. f. (mizerie, nevoie, necaz), cuvînt rar, pe care DAR îl pune în legătură cu crîșca. Cf. și cristac, s. n. (năvod), din bg. krŭstak „cruce”. Vezi definitia »