Definita cuvantului tăietor
TĂIETÓR1, tăietoare, s. n. Buștean pe care se taie sau se despică lemnele de foc; (în trecut) trunchi care servea călăului pentru decapitarea condamnaților la moarte. – Din tăia + suf. -(ă)tor.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu tăietor
DEMULTIPLICATÓR s.n. Sistem de transmisie care asigură reducerea vitezei. [< fr. démultiplicateur]. Vezi definitia »
PROVOCATÓR, -OÁRE, provocatori, -oare, adj. Care provoacă, întărâtă, ațâță, incită, atacă; care atrage atenția asupra sa prin ținută, extravaganță, impertinență, obrăznicie; sfidător, obraznic. ♦ (Substantivat) Persoană care instigă la producerea unui act reprobabil. ♦ Care constituie cauza a ceva, care determină, care pricinuiește ceva. [Var.: (pop.) provocătór, -oáre adj.] – Din fr. provocateur. Vezi definitia »
INSTIGATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. Cel care instigă; ațâțător. [Cf. fr. instigateur]. Vezi definitia »
DEGUSTĂTÓR, -OÁRE s. m. f. cel însărcinat a degusta vinurile, lichiorurile. (< fr. dégustateur) Vezi definitia »
MATADÓR1 s. m. 1. toreador căruia, în desfășurarea unei coride, îi revine sarcina să ucidă taurul. 2. (ir.) personaj important, conducător etc. ◊ (fig.) persoană înzestrată cu calități deosebite, personalitate de prim rang. (< fr., gr. matador, germ. Matador) Vezi definitia »