FEREÁLĂ s. f. 1. Faptul de a (se) feri; ferire. ♦ Pază, precauțiune, băgare de seamă, circumspecție. 2. Loc unde cineva este ferit de primejdie; adăpost. – Feri + suf. -eală. Vezi definitia »

SUBTANGÉNTĂ, subtangente, s. f. (Mat.) Segment determinat de proiecția ortogonală pe axa absciselor a unui punct de pe o curbă plană și intersecția tangentei la curbă în acel punct cu axa absciselor. – Sub¹- + tangentă (după fr. sous-tangente). Vezi definitia »

RĂȚIȘOÁRĂ, rățișoare, s. f. 1. (Zool.) Rățușcă. 2. (Entom.) Gen de insecte coleoptere lungi, brune-cenușii, cu rostrul lățit, asemănător cu ciocul de rață, care atacă porumbul, sfecla, ovăzul etc. (Tanymecus). 3. (Bot.; la pl.) Plantă erbacee perenă, cu rizom și frunze lungi, cu tulpina scurtă, cu flori mari, albe, galbene sau violacee (Iris pumila). – Rață + suf. -ișoară. Vezi definitia »

smoródină, smoródine, s.f. (reg.) numele a două plante erbacee: struguri-negri, coacăz. Vezi definitia »

FÁZĂ, fáze, s. f. ◊ (Joc. sport., în sint.) Fază de joc = 1. Moment distinct al desfășurării unui joc, considerat izolat de cel precedent și de cel următor (cadru stop din filmul jocului), într-o fază apreciindu-se calitatea și oportunitatea acțiunilor jucătorilor, ale arbitrilor etc. 2. Componentă a structurii jocului organizat, constând din acțiuni coordonate de atac sau de apărare pe care jucătorii le execută în luptă cu adversarii. [Encicl. Ed. Fiz. și a Sport. din Rom. – 2002] Vezi definitia »