sleditóriu, sleditóri, s.m. (înv.) îndrumător. Vezi definitia »

OBLIGATÓRIU, -IE adj. care are puterea de a obliga; obligațional. ◊ care trebuie făcut potrivit anumitor legi, care nu este facultativ; impus. (< lat. obligatorius, fr. obligatoire) Vezi definitia »

MARSÚPIU, marsupii, s. n. Pungă abdominală caracteristică femelelor din ordinul marsupialelor. – Din lat., fr. marsupium. Vezi definitia »

zurlíu (-ie), adj. – Zăpăcit, nebunatic, smintit. – Mr. zurlu. Ngr. ζουρλος (Graur, BL, IV, 200), fără legătură cu țig. zuralo „robust” (Graur 195). La origine stă tc. zorlu „violent”, cf. zor. Vezi definitia »

giubelíu, giubelíi, s.m. (înv.) 1. boier care poartă giulea. 2. (fig.) ișlicar, om retrograd, ruginit. Vezi definitia »