NOTOCÓRDĂ, notocorde, s. f. Organ elastic în formă de nuia, situat în axa corpului unor animale, sub sistemul nervos și deasupra tubului digestiv, din care derivă coloana vertebrală. [Var.: notocórd s. n.] – Din fr. notochorde. Vezi definitia »

HIPERRETICULOCITÓZĂ s. f. creștere a numărului reticulocitelor în sânge. (< fr. hyperréticulocytose) Vezi definitia »

SÉRĂ, sere, s. f. Construcție specială cu acoperiș (și cu pereți) din sticlă sau din material plastic pentru adăpostirea și cultivarea plantelor care nu suportă frigul. – Din fr. serre. Vezi definitia »

dus de-a acasă / cu sorcova expr. nebun, țicnit. Vezi definitia »

EPISTRÓFĂ, epistrofe, s. f. Repetiție a unui cuvânt la sfârșitul unei fraze; epiforă. – Din fr. épistrophe. Vezi definitia »