HÁNȚĂ, hanțe, s. f. (Reg.) 1. Obiect de îmbrăcăminte uzat, zdrențuit, de proastă calitate. 2. Fig. Gură (care vorbește mult și fără rost). ◊ Expr. Bun de hanță = flecar, vorbăreț, guraliv. – Cf. ucr. banca „mârțoagă”. Vezi definitia »

LÁMPĂ s.f. 1. Aparat fix sau portativ care produce lumină. ◊ Lampă de radio = tub electronic. 2. Aparat portativ folosit ca sursă de căldură pentru anumite operații. [Pl. lămpi, (rar) lampe. / cf. germ. Lampe, fr. lampe, it. lampa < gr., lat. lampas]. Vezi definitia »

CURĂTÚRĂ, curături, s. f. 1. Loc într-o pădure, curățat de arbori, de mărăcini etc. pentru a putea fi cultivat. 2. Deal sau povîrniș acoperit cu vii. – Din cura² + suf. -(ă)tură Vezi definitia »

ASÚPRĂ prep. v. asupra. Vezi definitia »

RAHICENTÉZĂ s.f. (Med.) Puncție rahidiană. [< fr. rachicentèse, cf. gr. rachis – coloana vertebrală, kentesis – înțepătură]. Vezi definitia »