STIPÉNDIU s.n. Soldă, leafă; ajutor bănesc acordat cuiva; subvenție. [Pron. -diu. / cf. germ. Stipendium, lat. stipendium]. Vezi definitia »

PORTOFÓLIU s.n. 1. Funcție, demnitate de ministru; (p. ext.) minister, departament. ♦ Ministru fără portofoliu = ministru care face parte dintr-un cabinet ministerial fără să aibă un departament propriu. 2. Totalitatea acțiunilor, a efectelor de comerț etc. care se află în evidența operativă a unei bănci. ♦ Totalitatea lucrărilor aflate la dispoziția unei edituri, urmând a fi publicate. [Cf. ngr. portofoli, it. portofoglia, fr. portefeuille]. Vezi definitia »

DROMATÉRIU s.m. Animal fosil având caractere foarte accentuate de reptilă și unele caractere de mamifer. [Pron. -riu. / < fr. dromathérium, cf. gr. dromas – agil, therion – animal]. Vezi definitia »

VESTÍGIU s.n. Urmă, rămășiță a ceva dispărut demult. [Pron. -giu. / cf. fr. vestige, lat. vestigium]. Vezi definitia »

absolutóriu, -ie I. adj. care iartă un delict, un păcat etc. II. s. n. 1. act juridic prin care cineva este absolvit de o datorie, de o obligație. 2. act de absolvire a unei școli. (< lat. absolutorius, fr. absolutoire, /II/ germ. Absolutorium) Vezi definitia »