TORȘÓN s. n. bucată de cârpă, de vată etc. (< fr. torchon) Vezi definitia »

COLÓN¹, coloni, s. m. 1. (În Imperiul Roman și în evul mediu în Europa) Muncitor agricol care, inițial liber, muncea un pământ luat în arendă de la marii proprietari, mai târziu începe să fie legat de pământ, să plătească dijmă și să presteze corvezi. 2. (Înv.) Colonist. – Din fr. colon, lat. colonus. Vezi definitia »

CARBOCATIÓN s. m. ion la un atom de carbon având trei covalențe la o sarcină pozitivă, datorită unui deficit de electroni. (< fr. carbocation) Vezi definitia »

RADIOFÓN s.n. Aparat de comunicare prin radiofonie. [< fr. radiophone]. Vezi definitia »

FAZOTRÓN, fazotroane, s. n. (Fiz.) Sincrociclotron. – Din fr., engl. phasotron, germ. Phasotron, rus. fazotron. Vezi definitia »