tulúg, tulúgi, s.m. (reg.) strujan, cotor de porumb, cocean. Vezi definitia »

clăpăúg (clăpăúgă), adj. – Care are urechile mari și căzute. Pol., rut. klapauchy, din germ. klappohrig (Cihac, II, 60; Loewe 24). Vezi definitia »

CHILÚG, chilúge, s.n. v. pilug. [DEX '98] Vezi definitia »

prieteșúg, prieteșúguri, s.n. (înv. și pop.) 1. prietenie, amiciție. 2. dragoste, iubire. 3. legătură strânsă între grupuri sociale, țări, popoare, națiuni; prietenie. Vezi definitia »

rug (-guri), s. n. – Lemne pe care se ardeau morții sau condamnații la moarte. Lat. rugus (sec. XIX). Candrea, Éléments, 5, și Tiktin consideră că cuvîntul poate fi moștenit, lucru complet improbabil. Vezi definitia »