stohní, pers. 3 sg. stohnéște, vb. IV (reg.) 1. (despre oi) a respira greu, cu efort (din cauza unei boli). 2. (despre boli) a stagna, a sta pe loc. Vezi definitia »

HODINÍ, hodinesc, vb. IV. Refl., intranz. și tranz. (Reg.) V. odihni. Vezi definitia »

CHELONIENI (‹ fr. {i}; {s} gr. khelone „broască țestoasă”) s. m. pl. Ordin al reptilelor (Chelonia) care cuprinde țestoasele caracterizate prin craniu lipsit de ferestre temporale (tip anapsid) și prin prezența unor formațiuni exoscheletice dezvoltate sub formă de plăci osoase ce compun un înveliș dorsal (carapace) și altrul ventral (plastron). Au apărut în Triasic. Vezi definitia »

RĂBUFNÍ, răbufnesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A produce prin izbire sau prin cădere un zgomot surd și puternic; a (se) trânti, a (se) izbi producând un zgomot înfundat. ♦ Intranz. (Despre zgomote) A răsuna puternic. 2. Intranz. A izbucni cu putere; a țâșni, a năvăli. ♦ Tranz. A da drumul la..., a împrăștia. ♦ A năpădi. 3. Intranz. A-și exprima pe neașteptate și în mod violent nemulțumirea, după ce tăcuse mult timp. – Din răzbufni (înv. „a răbufni” < răz- + bufni). Vezi definitia »

a-i rugini (cuiva) armătura expr. (er. – d. bărbați) a-și pierde virilitatea, a rămâne impotent. Vezi definitia »