friganeá (friganéle), s. f. – Felie de pîine albă înmuiată în lapte și ou și apoi prăjită în grăsime. Ngr. φρυγανιά (Pascu, Etimologii, I, 49; Pascu, Beiträge, 16; DAR; Gáldi, Dict., 192). Candrea-Dens., 642 îl considerau greșit drept. der. de la frige. Vezi definitia »

ZĂCEÁ, zac, vb. II. Intranz. 1. A sta întins, culcat sau tolănit pe pat, pe pământ etc. din lipsă de ocupație, din cauza oboselii etc. ♦ A fi doborât. Copacii zac la pământ. 2. A sta culcat în pat din cauza unei boli grele; a boli. 3. A fi mort, culcat, îngropat (în mormânt). 4. (despre sentimente, calități, defecte etc.) A sta ascuns, a fi în stare latentă. 5. A sta, a fi, a se afla (într-o stare oarecare) de multă vreme, a fi lăsat în părăsire. Plicurile nedesfăcute zăceau teanc. ◊ Expr. A zăcea la închisoare (sau în temniță etc.)= a fi întemnițat. ♦ A fi așezat, situat undeva, a se afla. – Lat. jacere. Vezi definitia »

GHERMEÁ, ghermele, s. f. Piesă prismatică de lemn care se fixează în zidărie pentru a înlesni prinderea în cuie sau în șuruburi a tocului² (3) unei uși sau al unei ferestre. – Et. nec. Vezi definitia »

pideá, pidéle, s.f. (reg.) grămadă mică de fân. Vezi definitia »

BÂRLEA, Ovidiu (1917-1990, n. sat Bîrlești, jud. Alba), folclorist român. Culegeri de snoave, ghicitori și povești populare. Sinteze în domeniul folclorului („Mică enciclopedie a poveștilor românești”) și al folcloristicii generale („Metoda de cercetare a folclorului”, „Istoria folcloristicii românești”). Vezi definitia »