săsărúică s.f. (reg.) plantă erbacee folosită în medicina populară. Vezi definitia »

MLÁCĂ, mlăci, s. f. (Reg.) Mlaștină, smârc. – Din bg.. scr. mlaka. Vezi definitia »

LINGUȘEÁLĂ, lingușeli, s. f. Lingușire. – Linguși + suf. -eală. Vezi definitia »

COMPETÉNȚĂ, competențe, s. f. Capacitate a cuiva de a se pronunța asupra unui lucru, pe temeiul unei cunoașteri adânci a problemei în discuție; capacitate a unei autorități, a unui funcționar etc. de a exercita anumite atribuții. ◊ Expr. A fi de competența cuiva = a intra în atribuțiile cuiva. A-și declina competența = a se declara lipsit de autoritate (legală) sau fără pregătirea necesară pentru a judeca o chestiune sau pentru a se pronunța într-o problemă. [Var.: competínță s. f.] – Din fr. compétence. Vezi definitia »

isprăvitúră s.f. (înv.) ducere la capăt, terminare. Vezi definitia »