CHARTREUSE s.f. Băutură alcoolică fină, preparată din ierburi alpine macerate în alcool dublu distilat. [Pron. șar-tröz, var. șartreză s.f. / < fr. chartreuse, cf. la Grande Chartreuse – mănăstire în Alpii francezi]. Vezi definitia »

[se num. flatuozitate sau flatulenta! – tavi] elibarari de gaze Vezi definitia »

se pron. refl. – Arată că persoana care îndeplinește o acțiune este și aceea care o suferă. – Var. Munt. să. Mr. se. Lat. se (REW 7761), conservat în toate limbile romanice. Ca și în sp. are și valoare de pron. nehotărît: se spune = fr. on dit; șade cum se șade = „șade ca toată lumea”. Vezi definitia »

MÓRSE s.n. 1. Sistem de telegrafie care utilizează un alfabet compus din puncte și linii. 2. Aparat de telegrafie care transmite și recepționează semnale cu alfabetul compus din puncte și linii. ♦ Alfabet folosit pentru aceste semnale. [< fr. morse, cf. Morse – fizician american]. Vezi definitia »

țése (-s, sút), vb. – A face țesături. – Mr. țas, țăsui, țăseare, megl. țǫs, istr. țesu. Lat. texĕre (Pușcariu 1727; REW 8693); cf. it. tessere, prov. teiser, fr. tisser, cat. teixir, sp. tejer, port. tecer. – Der. țesător, s. m. (om care țese); țesătoare, s. f. (femeie care țese); țesătorie, s. f. (fabrică de textile); țesătură, s. f. (obiect țesut; urzeală; bătătură; îngrăditură de nuiele); întrețese, vb., după fr. entretisser; țesut, s. n. (acțiunea de a țese; organ anatomic). Vezi definitia »