ULUÍT, -Ă, uluiți, -te, adj. Cuprins de o mare (și neașteptată) mirare, admirație, emoție; uimit, surprins. ♦ Năucit, buimăcit. – V. ului. Vezi definitia »

AUTUNÍT s.n. (Geol.) Mineral de uraniu. [Pron. a-u-. / < fr. autunite, cf. Autun – oraș în Franța]. Vezi definitia »

CIOBÍT, -Ă, ciobiți, -te, adj. Știrbit, spart în parte, crăpat. – V. ciobi. Vezi definitia »

POGONĂRÍT s. n. Impozit care se plătea în țările românești (sec. XVII – XVIII) în favoarea domniei, pentru fiecare pogon cultivat (mai ales cu viță de vie, cu tutun sau cu porumb). – Pogon + suf. -ărit. Vezi definitia »

AMURGÍT s. n. (Pop.) Amurg. – V. amurgi. Vezi definitia »