Definita cuvantului bogăție
BOGĂȚÍE, bogății, s. f. 1. Cantitate mare de bunuri materiale. ♦ Obiecte de mare preț; comori. 2. Starea, condiția celui bogat. 3. (Urmat de determinări) Resurse naturale ale solului și ale subsolului (unei țări). ♦ Valori spirituale de care dispune o colectivitate. 4. Cantitate mare și variată (de lucruri concrete sau abstracte); abundență. – Din bogat + suf. -ie.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bogăție
SKIASCOPÍE s.f. v. schiascopie. Vezi definitia »
MICOLOGÍE s. f. Ramură a botanicii care se ocupă cu studiul ciupercilor. – Din fr. mycologie. Vezi definitia »
vasoconstrícție (-ți-e) s. f., art. vasoconstrícția (-ți-a), g.-d. art. vasoconstrícției; pl. vasoconstrícții, art. vasoconstrícțiile (-ți-i-) Vezi definitia »
XEROGRAFÍE s.f. (Poligr.) Procedeu de tipar la care se folosește o pulbere încărcată cu electricitate statică. [Gen. -iei. / < germ. Xerographie, fr. xérographie, cf. gr. xeros – uscat, graphein – a scrie]. Vezi definitia »
scârboténie, scârboténii, s.f. (reg.) scârboșenie. Vezi definitia »