SPOROCÍT s. n. celulă a țesutului sporogen care produce sporii prin diviziune reducțională. (< fr. sporocyte) Vezi definitia »

vanadinít s. n. ~ Vezi definitia »

lit. „cel care se lasă iubit” (< elină, v. Platon, Banchetul), respectiv adolescentul care acceptă o relație amoroasă cu un adult(v. „erast”); sursa: Zoe Petre, Practica nemuririi, 2004, 130. Vezi definitia »

MONOCÍT s.n. (Biol.) Leucocit monocelular de dimensiuni mari, cu o puternică acțiune fagocitară. [Var. monocită s.f. / < fr. monocyte, cf. gr. monos – unic, kytos – celulă]. Vezi definitia »

MÉRIT, merite, s. n. Calitate, însușire remarcabilă care face pe cineva sau ceva să fie vrednic de stimă, de laudă, de răsplată; valoare, virtute. ◊ Loc. adv. Pe merit = pe bună dreptate, justificat. – Din fr. mérite. Vezi definitia »