DEMISTIFICÁ, demistífic, vb. I. Tranz. A face ca un lucru, o idee să-și piardă caracterul mistificator. ♦ A demitiza. – După fr. démystifier. Vezi definitia »

BRACÁ vb. I. tr. (Franțuzism) A îndrepta un obiect către un punct. ♦ (Tehn.) A orienta roțile directoare ale unui automobil pentru a vira. ♦ A înclina comenzile unui avion pentru viraj. ♦ intr. A întoarce, a vira. [P.i. 1 -chez, 3 -chează. / < fr. braquer]. Vezi definitia »

BIVUACÁ vb. intr. (despre unități militare, alpiniști, turiști) a se opri în bivuac. (< fr. bivouaquer) Vezi definitia »

tuplicá, túplic, vb. I (reg.) a se apleca. Vezi definitia »

dereticá (derétic, dereticát), vb. – 1. (Înv.) A da la o parte. – 2. A degaja, a elibera (interiorul casei). – 3. A face curățenie, a curăța. – Var. der(ă)dica, dereteca, diretica, d(i)rădica, der(e)dica. Lat. *dēradĭcāre „a dezrădăcina” (Candrea-Dens., 484; Candrea; Graur, BL, IV, 184; Cortés 127), ipoteză confirmată de prima var., și de sensul vechi: cf. voi dărăteca pre cei fără de lege (Biblia 1688). Totuși, Pușcariu 503; Tiktin și Scriban preferă să se refere la lat. *directĭcāre, de la rectus. Vezi definitia »