Definita cuvantului boncălui
BONCĂLUÍ, boncăluiesc, vb. IV. Refl. și intranz. A scoate mugete sau răgete puternice, prelungi (în timpul împerecherii).

Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu boncălui
RĂCĂLUÍ, răcăluiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A râni. ♦ A săpa superficial pământul. Vezi definitia »
ștromentuí vb. IV (reg.) a face ceva cu neîndemânare. Vezi definitia »
turluí, turluiésc, vb. IV (reg.) 1. a cânta (prost) din fluier. 2. a bea cu zgomot din ploscă. Vezi definitia »
ZGHILȚUÍ, zghílțui, vb. IV. Tranz. (Var.) Zbilțui. (zghilț + suf. -ui) Vezi definitia »
CĂLMĂȚUI 1. Rîu afluent stg. al Dunării; 145 km. Considerat o veche albie a Buzăului. Izv. la V de municipiul Buzău și străbate Bărăganul de la V la E. Se mai numește C. brăilean. 2. Rîu afl. stg. al Dunării, prin intermediul bălții Suhaia; 134 km. Izv. din C. Boianului. Are curs intermitent, secînd în perioadele secetoase. Se mai numește C. teleormănean. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z