Definita cuvantului bordură
BORDÚRĂ, borduri, s. f. Fâșie, bandă sau dungă aplicată ca podoabă pe marginea unui obiect. ♦ Margine a unui lucru, făcută de obicei dintr-un material mai rezistent. Bordura trotuarului.Fr. bordure.

Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bordură
PALAFÍTĂ s. f. locuință lacustră pe o platformă sprijinită pe stâlpi de lemn; construcție pe un teren, întărit cu pari. (< fr. palafitte, it. palafitta) Vezi definitia »
COVÉRGĂ, covergi, s. f. (Reg.) 1. Coviltir. ♦ Acoperământ de frunze, de crengi, de rogojini etc. care servește ca adăpost împotriva soarelui, a ploii etc. 2. Nuia încovoiată. ♦ Fiecare dintre sârmele care alcătuiesc scheletul umbrelei. [Var.: covércă s. f.] – Din bg. kuverki. Vezi definitia »
curviștină, curviștine s. f. v. curvă (1., 2., 3.) Vezi definitia »
RÍCȘĂ s.f. (Rar) Trăsurică cu două roți trasă de un om, folosită în unele țări din Orient. [< engl. ricksha, germ. Rikscha]. Vezi definitia »
CARBÉNĂ s. f. compus organic, care se găsește în asfalturi. (< fr. carbène) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z