Definita cuvantului borâtură
BORÂTÚRĂ, borâturi, s. f. (Pop.) Ceea ce se vomită; vărsătură. – Din borî + suf. -(i)tură.

Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu borâtură
chépă (-pe), s. f. – Hering (Clupea alosa). Ven. chiepa, it. cheppia (Tiktin). Vezi definitia »
ACIDOLÍZĂ s.f. (Chim.) Operație prin care un acid înlocuiește un alt acid dintr-un ester. [< germ. Azidolise]. Vezi definitia »
NARCÍSĂ, narcise, s. f. Nume dat mai multor specii de plante erbacee cu frunze lungi, ușor îndoite pe nervura principală, cu flori solitare, albe sau galbene, fin parfumate (Narcissus). [Var.: (rar) narcís s. m.] – Din fr. narcisse, lat. narcissus. Vezi definitia »
scutélă, s.f. (înv.) placă chitinoasă de dimensiuni mici; scut chitinos mic. Vezi definitia »
vălătuceálă (reg., rar) s. f., g.-d. art. vălătucélii; pl. vălătucéli Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z