FIDEIUSÓR s. m. (jur.) cel care garantează pentru altul, obligându-se să-i plătească datoriile. (< fr. fidéjusseur, lat. fideiussor) Vezi definitia »

a prinde un ginitor expr. (intl. – d. hoții de buzunare) a întâlni o victimă care sesizează că i se fură din geantă sau din buzunar. Vezi definitia »

popor Vezi definitia »

ISPĂȘITÓR, -OÁRE, ispășitori, -oare, adj. 1. Care ispășește (o vină, o greșeală); expiator. ◊ Expr. Țap ispășitor = persoană pusă să suporte consecințele pentru greșelile altora. 2. (În credințele religioase) Care contribuie la iertarea păcatelor cuiva. Jertfă ispășitoare. – Ispăși + suf. -tor. Vezi definitia »

STEREOCOMPARATÓR, stereocomparatoare, s. n. Aparat pentru determinarea dimensiunilor unui obiect cu ajutorul stereogramelor. [Pr.: -re-o-] – Din fr. stéréocomparateur, germ. Stereokomparator. Vezi definitia »