Definita cuvantului brână
BRẤNĂ, brâne, s. f. 1. Brâu. 2. Ornament la o clădire (vopsit sau modelat) în formă de brâu. 3. Cărare îngustă de-a lungul unui perete de stâncă, pe care se poate trece cu piciorul.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu brână
DONICÚȚĂ, donicuțe, s. f. (Rar) Donicioară. – Din don[iță] + suf. -ic-uță. Vezi definitia »
máncă (-ci), s. f. – Doică. Sl. (sb., cr., ceh., pol., rus.) mamka „mămică” (Cihac, II, 185; Conev 59; Tiktin). – Der. măncie, s. f. (serviciu de doică). Vezi definitia »
SCOLIÓZĂ1 s. f. încovoiere laterală a coloanei vertebrale (în regiunea dorsală). (< fr. scoliose) Vezi definitia »
TABÉLĂ, tabele, s. f. 1. Ansamblu de termeni, numere și simboluri așezate în linii și coloane, executat în cadrul unei tipărituri; p. ext. tabel (1). ◊ Tabelă de logaritmi = tabelă matematică în care sunt cuprinse valorile funcțiilor exponențiale elementare. 2. (Reg.) Tablă1 (3). – Din lat. tabella, germ. Tabelle. Vezi definitia »
scoțătúră, scoțătúri, s.f. 1. (înv.) ieșitură proeminentă. 2. (reg.) teren despădurit, pe care se mai văd încă butucii. Vezi definitia »