ORTOTRÓPIC, -Ă, ortotropici, -ce, adj. (Fiz.; despre corpuri) A cărui strălucire este aceeași, oricare ar fi direcțiile de iluminare și de observație. – Din fr. orthotropique. Vezi definitia »

-GÉNIC Element secund de compunere savantă cu semnificația „care produce”, „care dă naștere”, „care este produs”, „care provine din”, „originar”. [< it. -genico, fr. -génique, cf. lat. -genicus]. Vezi definitia »

OPSÓNIC, -Ă adj. Referitor la opsonină. ◊ Indice opsonic = grad de imunitate. [Cf. fr. opsonique, it. opsonico]. Vezi definitia »

PLESIOBIÓTIC, -Ă adj. (Despre organisme vegetale) Care trăiește în vecinătatea altui organism. [Cf. gr. plesios – aproape, bios – viață]. Vezi definitia »

jălálnic, jălálnică, adj. (înv.) jalnic, cu glas plângător. Vezi definitia »