REVÓLTĂ s.f. 1. Indignare. 2. Răscoală spontană, neorganizată; răzvrătire. [< fr. révolte]. Vezi definitia »

ELECTROMIOGRÁMĂ s.f. Curbă reprezentând curenții electrici generați de activitatea musculară. [< fr. électromyogramme]. Vezi definitia »

míntă (-te), s. f. – Plantă (Mentha piperita, Mentha cripsa). – Mr. mentă. Sl. męta, în loc de mętva (Miklosich, Slaw. Elem., 31; Byhan 319; Tiktin; Conev 44; Candrea; Berneker, II, 44). Mai puțin probabil der. din lat. menta (Koerting 6190; Pușcariu 1089), din gr. μίνθα (Diculescu, Elementele, 482) sau din mag. menta (Pușcariu, Dacor., VII, 117). E dubletul lui mentă, s. f., din fr. menthe. Vezi definitia »

zátcă (zắtci), s. f. – Întinzător al urzelii. – Var. zapcă. Origine incertă; negreșit provenind în ultimă instanță din sl. zadĭ „înapoi”. În Banat și Olt. Vezi definitia »

NIVÉLĂ s.f. Instrument folosit pentru stabilirea poziției orizontale a suprafețelor sau a dreptelor. [< fr. nivelle]. Vezi definitia »