Definita cuvantului caraion
CARAION, Ion (pseud. lui Stelian Diaconescu) (1923-1986, n. Rușavăț, azi Viperești, jud. Buzău), poet român. Stabilit în Elveția (1981). Poezie contestatară („Panopticum”, „Omul profilat pe cer”) sau de un lirism concentrat, confesiv („Cîrtița și aproapele”) și mizantropic („Necunoscutul ferestrelor”). Eseuri, memorialistică („Duelul cu crinii”, „Pălărierul silabelor”).
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu caraion
ELENOFÓN, -Ă adj., s. m. f. (vorbitor) de limbă elenă. (< elen + -fon2) Vezi definitia »
PATEFÓN s. n. aparat pentru reproducerea înregistrărilor pe discuri (1). (< fr. pathéphone) Vezi definitia »
gomón (-nuri), s. n. – 1. Ceartă, dispută. – 2. Adunare. Sl. (pol., rus.) gomon (Cihac, II, 124; DAR). – Der. gomoni, vb. (a vorbi, a discuta; refl., a se pune de acord, a se învoi), cf. rus. gomoniti „a face zgomot”. Vezi definitia »
BALAFÓN, balafoane, s. n. Instrument muzical african de percuție, format din lame de lemn acordate diatonic. – Din fr. balafon. Vezi definitia »
oblon din lemn pentru ferestre din zona ardealului Vezi definitia »