GENÚCHI, genuchi, s. m. V. genunchi. Vezi definitia »

MĂNÚNCHI, mănunchiuri, s. n. 1. Cantitate de fire de grâu, de iarbă etc. care poate fi cuprinsă cu mâna; mână, mănușă (2). 2. (De obicei urmat de determinări introduse prin prep. „de”) Buchet de flori. ♦ Legătură de mai multe obiecte de același fel, strânse laolaltă. 3. Mâner (la unele arme), coadă, plăsea. [Pl. și: (rar, m.) mănunchi. – Var.: mănúchi s. n.] – Lat. manuclus. Vezi definitia »

BARNOVSCHI, familie de boieri din Moldova. Mai importanți: Miron B., domn al Moldovei (1626-1629 și 1633). Autor al unor reforme („așezăminte”) sociale, fiscale și administrative. Ctitor de mănăstiri (Bîrnova, Hangu; a terminat mănăstirea Dragomirna) și biserici (Barnovschi și Sf. Ioan din Iași). Ucis de turci la Constantinopol (1633). Vezi definitia »

puchí, puchi, vb. IV (reg.) 1. secreție gălbuie de pe pleoape depusă în timpul somnului; urdoare, puchină. 2. pată mare. 3. păduche. 4. numele unui joc de cărți. Vezi definitia »

bazaóchi (bazaoáche), adj. – 1. Nerușinat, pungaș. – 2. Sașiu, care se uită cruciș. Sl. bezokŭ „necuviincios”. Sensul 2 pare a se datora unei interpretări greșite a cuvîntului, grație consonanței sale, care îl apropie de ochi. Pentru același motiv, DAR și Scriban îl explică prin sl. bezokij „fără ochi”; cf. REW 33. Vezi definitia »