Definita cuvantului bufon
BUFÓN, -Ă, bufoni, -e, adj. Caraghios, comic. ♦ (Substantivat, m.; în epoca feudală) Personaj comic întreținut la curțile suveranilor sau ale seniorilor, pentru a provoca râsul prin glume, gesturi etc.; măscărici; p. ext. persoană care face pe alții să râdă prin glume, gesturi caraghioase etc. – Fr. bouffon (<it.)
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bufon
ANTIFÓN3, antifoane, s. n. 1. Material fonoabsorbant aplicat pe suprafețele unui spațiu închis cu scopul reducerii zgomotului venit din exterior; insonorizant. 2. Echipament de protecția muncii destinat protejării auzului celor care îl poartă. – Din pref. anti- + suf. -fon. Vezi definitia »
SLON, slonuri, s. n. (Reg.) Șopron. – Comp. sb. slom. Vezi definitia »
axión (axioáne), s. n. – Imn din slujba ortodoxă a Sfîntului Ioan Crisostom, care se cîntă atît în timpul slujbelor curente cît și la marile sărbători și comemorări. Gr. ἀξιόν (ἐστιν) „demn (este)”, care constituie începutul imnului. Vezi definitia »
TROGÓN s. m. pasăre din pădurile tropicale, asemănătoare cu ciocănitoarea, cu ciocul scurt, larg la bază, bombat și întors la vârf, adesea dințat pe margini. (< germ. Trogon) Vezi definitia »
SOLITÓN s. n. (Cib., Med.) Undă de conductibilitate nervoasă caracterizată prin propagarea fără deformări și cu viteză fixă. – Din fr., engl. soliton. Vezi definitia »