Definita cuvantului caria
CARIA, reg. istorică în SE Asiei Mici, locuită de carieni (populație pre-indoeuropeană), apoi de greci, care au ridicat aici orașe înfloritoare ca Halicarnas, Milet, Cnidos, Magnesia, Tralles ș.a. inclusă de romani în prov. Asia (129 î. Hr.).

Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu caria
ȘAPIROGRAFIÁ vb. tr. a multiplica (un text, un desen) la șapirograf. (< șapirograf + -ia) Vezi definitia »
speriá (-ii, -át), vb. – A înspăimînta, a înfricoșa, a uimi, a fi surprins. – Var. spăria, pers. I, speriu, spariu, spai(u). Mr. aspar, aspăreare, megl. spar, spărui, spăreari. Origine incertă. Pare să fie vorba de un lat. expavēre (Tiktin; REW 3036, art. suprimat), dar der. este dificilă (se presupune un rezultat spaiuspariu ca în habetare, sau o disimilare expavēre*exparēre, care pare inadmisibilă). Fazele intermediare propuse de Cihac, I, 44 (lat. *expavĭlāre) și de Candrea (lat. expavorare) par și mai puțin convingătoare. Mai probabil e vorba de o confuzie între mai multe cuvinte lat., ca expārērepārēre „a părea”, sau experῑre „a experimenta”. Uz general (ALR, I, 90), dar cu numeroase var. locale. Der. sperietoare, s. f. (momîie; paiață, pocitanie); sperietură, s. f. (speriat, uimire); sperios, adj. (fricos; timid); speriuș, s. n. (spaimă, frică). Vezi definitia »
BENEFICIÁ vb. intr. a avea un beneficiu, a trage un folos. (< fr. bénéficier) Vezi definitia »
Asociatia Femistelor Frustrate Vezi definitia »
ORIENTÁLIA s.f.pl. 1. Cunoștințele referitoare la popoarele și culturile din Orient. 2. Secție într-o bibliotecă sau într-un muzeu cu piese reprezentând aceste culturi. [Pron. -ri-en-ta-li-a. / < lat. orientalia]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z