BÁSNĂ, basne, s. f. (Înv.) Povestire, relatare mincinoasă, scornită, falsă; băsnire. – Din scr. basna. Cf. bg. basnea. Vezi definitia »

IÚRTĂ s. f. colibă din pâslă, din piei etc. folosită de nomazii din Asia Centrală. (< rus. iurta) Vezi definitia »

INSTÁNȚĂ s.f. Organ de stat însărcinat cu aplicarea justiției; autoritate judecătorească. ◊ În ultimă instanță = până la urmă. [Cf. fr. instance, it. istanza, lat. instantia < in – în, stare – a sta]. Vezi definitia »

a fi pocit la gură expr. a prevesti lucruri neplăcute, a face pronosticuri defavorabile. Vezi definitia »

MAROÁNĂ s. f. castană comestibilă, coaptă sau preparată cu sirop de zahăr. (< fr. marron, it. marrone, germ. Marone) Vezi definitia »