margini abrupte ale unor strare sedimentare usor inclinate (ex: Coasta Iasilor) Vezi definitia »

CATARINIÉNI s. m. pl. grup de maimuțe superioare cu septul nazal mult îngustat, nările apropiate și coada scurtă, neprehensilă. (< fr. catarhiniens) Vezi definitia »

tihní (-nésc, -ít), vb. – 1. A se bucura de odihnă, a sta liniștit. – 2. A se simți bine, a profita de ceva, a-i conveni. – Var. Mold. ticni, Trans. tigni (și var.). Rezultat din confuzia sl. tichnąti „a fi odihnit” cu sl. tekniti „a se simți bine” (Cihac, II, 409). Se conjugă numai la pers. III; cu primul sens, se folosește aproape exclusiv participiul tihnit. – Der. tihnă, s. f. (liniște, odihnă, repaus), postverbal; tihneală, s. f. (pace, liniște); netihnă, s. f. (neliniște). Vezi definitia »

SALIÉNI s. m. pl. Nume dat la romani preoților zeului Marte. [Pr.: -li-eni] – Din fr. saliens. Vezi definitia »

ROMÁNI s. f. limba țiganilor. (< fr. romani) Vezi definitia »