Definita cuvantului caruncul
CARUNCUL, -Ă (‹ fr., engl.; {s} lat. caruncula „bucată de carne”) s. f. și n. 1. S. f. Excrescență cărnoasă, mai ales la semințe, neprotejată de învelișuri. 2. S. n. Formațiune anatomică de forma unei mici excrescențe sau emunențe cărnoase (ex. c. lacrimal). 3. S. f. (ZOOL.) Proeminență cornoasă (sau cărnoasă), uneori colorată (roșie, neagră), care ornamentează capul, gîtul sau baza ciocului unor păsări (cazuar, curcan, cocoș, lebădă, porumbel ș.a.).
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu caruncul
Gradul de alfabetizare într-o societate. din fr. lettrisation Vezi definitia »
a beli belengherul / belibarezul (expr. (pop. vulg.) v. a o beli. Vezi definitia »
a aștepta să vadă dincotro bate vântul expr. a fi prudent, a sta în expectativă Vezi definitia »
sensul cuvantului „astral” din urmatorul text: Din lumi astrale;Magia infasuratoare ; Cuprinde in a ei splendoare ; A plangerilor vale Vezi definitia »
cónsul (cónsuli), s. m. – Șef al unei reprezentanțe diplomatice. – Mr. consul (‹ it.). Lat. consul (sec. XVIII). – Der. consular, adj., din lat. consularis; consulat, s. n., din fr. consulat. Cuvîntul a intrat în rom. cu primele consulate (rus, 1782; austriac, 1783; francez, prin 1794; englez, 1802; prusiac, 1818). Vezi definitia »