ARABÉSC s.n. (Mai ales la pl.) 1. Ornament inspirat din arta arabă. ♦ Motiv decorativ ornamental cu linii și curbe înclinate bizar, constând din diverse figuri (linii, frunze, flori etc.) împletite simetric. 2. (Coregr., sport) Poziție în dansul academic, la patinaj sau la gimnastică, cu piciorul liber întins și ridicat înapoi. // s.f. Compoziție muzicală cu caracter avântat și grațios. [Pl. -uri. / < fr. arabesque, it. arabesco, germ. Arabeske]. Vezi definitia »

ETRÚSC, -Ă, etrusci, -ce, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La pl.) Populație de origine necunoscută, care trăia în mileniul I a. Cr. În regiunea de azi a Toscanei și care, după ce a exercitat o puternică influență asupra Romei până în sec. I a. Cr., a fost complet romanizată; (și la sg.) persoană din această populație. 2. Adj. Care se referă la etrusci (1), care aparține etruscilor. – Din fr. étrusque. Vezi definitia »

PĂGÂNÉSC, -EÁSCĂ, păgânești, adj. Care aparține păgânilor sau păgânismului, privitor la păgâni sau la păgânism; p. restr. turcesc. – Păgân + suf. -esc. Vezi definitia »

LIVRÉSC, -Ă adj. Întemeiat numai pe cele citite în cărți. ♦ (Despre cuvinte) Folosit numai în cărți, în literatură. [< fr. livresque]. Vezi definitia »

POLITICÉSC², -EÁSCĂ, politicești, adj. (Înv.) 1. Juridic; civil, cetățenesc. 2. Laic. – Politie + suf. -icesc. Vezi definitia »