Definita cuvantului castor
CASTOR (‹ fr., lat.) s. m. 1. Mamifer rozător semiacvatic din Europa și America de Nord, lung de 75-95 cm (din care coada are c. 30 cm), cu labele din spate palmate și cu coada lățită (Castor fiber și Castor canadensis). Trăiește în colonii, construind „sate” și zăgazuri, care barează apa; are blană prețioasă. Longevitate: 20 de ani. Sin.: biber; breb. 2. Blana castorului (1). ♦ Postav făcut din păr de castor (1).
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu castor
REVOLUȚIONARIZATÓR, -OÁRE adj. (Rar) Care revoluționează. [< revoluționariza + -tor]. Vezi definitia »
DISPENSATÓR, -OÁRE, dispensatori, -oare, adj. (Rar) Care distribuie, care dă fiecăruia partea sa. – Din fr. dispensateur, lat. dispensator, -oris. Vezi definitia »
întâmplător, aleatoriu, norocos (vine din latinescul fortunatus, fortunata, fortunatum Vezi definitia »
BĂLĂNGĂNITÓR, -OÁRE, bălăngănitori, -oare, adj. (Despre clopote) Care bălăngănește. – Bălăngăni + suf. -tor. Vezi definitia »
COAUTÓR, -OÁRE s.m. și f. Autor care a făcut o lucrare împreună cu altcineva. ♦ Autor al unei infracțiuni pe care a făptuit-o împreună cu alții; părtaș. [Pron. co-a-u-. / < co- + autor, cf. fr. coauteur]. Vezi definitia »