scorbeleálă, scorbeléli, s.f. (înv. și reg.) scormoneală, scormonit, scorbelire, scorbelit. Vezi definitia »

INSÉCTĂ s.f. Animal nevertebrat mic din încrengătura artropodelor, cu corpul format din segmente, cu trei perechi de picioare articulate, cu respirație traheeană și cu dezvoltare prin metamorfoză. ♦ (la pl.) Clasă din care face parte acest animal. // (În forma insecti-, insecto-) Element prim de compunere savantă cu sensul de „insectă”, „referitor la insecte”, „de insecte”. [< fr. insecte, lat. insectum]. Vezi definitia »

șchiopârcă s.f. (reg.; deprec.) persoană șchioapă. Vezi definitia »

GÂȚĂ, gâțe, s. f. (Reg.) Cosiță. ♦ Panglică sau șiret care se împletește la capătul cosițelor. Vezi definitia »

CURTEÁNCĂ, curtence, s. f. Curteană – Curtean + suf. -că. Vezi definitia »