PROTUBERÁNȚĂ s. f. 1. ieșitură în afară a unui obiect, organ etc.; umflătură. ♦ (anat.) ~ inelară = segment al encefalului, între bulb, pedunculii cerebrali și cerebel. 2. (pl.) proeminențe roșii, ca niște limbi de foc, din cromosferă, formate din mase uriașe de gaze incandescente. (< fr. protubérance, lat. protuberantia) Vezi definitia »

țăbârcă s.f. (reg.) vin din tescovină. Vezi definitia »

EXOPLÁSMĂ s.f. (Biol.) Zona periferică a citoplasmei. [< fr. exoplasme, cf. gr. exo – în afară, plasma – formație]. Vezi definitia »

nicochéră (-re), s. f. – Stăpînă a casei. – Var. nicochera(-ale). Ngr. νοικοκερά (Scriban). Rar. Vezi definitia »

futu-te-n aripă / pricepere! expr. (obs.) fire-ai tu să fii! Vezi definitia »