șeruí (-uésc, -ít), vb. – A rade părul de pe o piele neargăsită. Germ. scheeren. Vezi definitia »

JEFUÍ, jefuiesc, vb. IV. tranz. 1. A fura bani sau obiecte în cantități mari (făcând uz de violență); a săvârși un jaf (1), a prăda. 2. A stoarce pe cineva de bani sau de alte bunuri materiale prin forță sau prin înșelăciune; a jecmăni. [Var.: (înv.) jecuí vb. IV]. – Jaf + suf. -ui. Vezi definitia »

HURUÍ, pers. 3 húruie, vb. IV. 1. Intranz. A face un zgomot ca acela care se aude când umblă o căruță, când se rostogolește un butoi sau când cad mai multe obiecte tari unul peste altul; a hurdui; a hodorogi. 2. Refl. (Reg.) A se dărâma, a se surpa, a se nărui. [Var.: huluí, uruí vb. IV] – Formație onomatopeică. Vezi definitia »

FERESTRUÍ, ferestruiesc, vb. IV. Tranz. A tăia ceva cu ferăstrăul. [Var.: ferestuí, ferăstruí vb. IV] – Din magh. fürészelni (apropiat de ferestrău). Vezi definitia »

crămăluí, crămăluiésc, vb. IV refl. (reg.) 1. a se zbate, a se agita, a se munci, a se trudi. 2. a se tângui, a se văita, a se văicări, a se căina. Vezi definitia »