cloț¹, clóțuri, s.n. (reg.) 1. trunchi de stejar tăiat în bucăți; bălvan, bulan, butuc, colchiș, coltiș, gros; boc, buștean. 2. cui de lemn sau de fier folosit la înnăditul tânjelilor. 3. zăvor. Vezi definitia »

sorocovắț (-véți), s. m. – (Mold., înv.) Monedă de plată de 20 de creițari. – Var. sorcovăț. Rus. sorokovecĭ (Miklosich, Slaw. Elem., 46). Vezi definitia »

na-ha hăiț! / șah! expr. (țig.) nu vorbi / nu spune / nu recunoaște nimic! Vezi definitia »

părúț¹, părúți, s.m. (reg.) perișorul capului. Vezi definitia »

pistruiéț, -iáță, adj. (reg.; despre animale) pestriț. Vezi definitia »