ASCÉZĂ s.f. Stare de spirit a asceților ; aspirație către cele mai înalte virtuți ; viață austeră impusă benevol. [< fr. ascèse]. Vezi definitia »

sícă s. f. – Plantă (Statice Gmelini). Origine necunoscută. Vezi definitia »

PLIVITÚRĂ, plivituri, s. f. Mulțime de buruieni plivite și adunate grămadă. – Plivi + suf. -tură. Vezi definitia »

COLORECTÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a colonului și a rectului. [< fr. colorectite]. Vezi definitia »

HIDROFÍTĂ adj., s. f. (plantă) adaptată la viața acvatică. (< fr. hydrophyte) Vezi definitia »