Definita cuvantului cehia
CEHIA (ČESKA), rep. federativă în cadrul Ceho-Slovaciei, situată în parte de V a țării, 78,9 mii km2; 10,4 mil. loc. (1989). Cap.: Praga. Orașe pr.: Brno, Ostrava, Pizeň. În centru, Pod. Boemiei, iar la E, Cîmpia Înaltă a Moraviei. Expl. de cărbune, min. de fier și neferoase; cupru, grafit, min. radioactive; expl. forestiere; izv. minerale. Întreprinderile ind. produc: energie electrică, mașini și utilaje, oțel, fontă, laminate, mijloace de transport, țesături, conf., produse chimice, alim., încălț., sticlărie etc. Culturi de sfeclă de zahăr, secară, orz, ovăz, cartofi etc.; pomicultură și viticultură; creșterea animalelor (bovine, porcine).
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu cehia
BIHARIA, com. în jud. Bihor; 5.967 loc. (1991). Centru viticol. Stație de c. f. Pe terit. satului B. este atestată o locuire neîntreruptă începînd din neolitic. Vezi definitia »
Teosofia, după cum arată și numele (gr. theos – Divinitate, Zeu, Dumnezeu și gr. sophia – înțelepciune), înseamnă cunoașterea înțelepciunii divine, putând fi definită ca un ansamblu de adevăruri ce stau la baza religiilor. Ea este la fel de veche ca și lumea, de aceea, mai poartă și numele de „Înțelepciune antică“. Teosofia redă omenirii învățătura pierdută a antichității, ȘTIINȚA SUFLETULUI, luminând scrierile sfinte ale tuturor religiilor, relevând sensul lor esoteric, justificându-le în fața rațiunii, dar și a intuiției. Teosofia este adevărul aflat la baza tuturor religiilor. Este Gnosa creștinilor, Sufismul mahomedanilor ori Brahma-Vidya a indienilor.
Teosofia are două principii de bază: imanența lui Dumnezeu și, ca un corolar la acest adevăr suprem, fraternitatea și solidaritatea umană. Dumnezeu este peste tot, în toate. Spiritul care este întâlnit în orice, de la arhanghel la atom, este viața vețnică, este El, Unicul, este Dumnezeu. Vezi definitia »
samadía s.f. art. (reg.) numele unui dans popular; melodie după care se execută acest dans. Vezi definitia »
CERVENIA, com. în jud. Teleorman, pe Vedea; 3.704 loc. (1991). Vezi definitia »
BÂRZOIÁ, bârzoiez, vb. I. Refl. (Reg.) 1. A se îngâmfa, a se umfla în pene. 2. A se bosumfla. [Pr.: -zo-ia] – Din bârzoi. Vezi definitia »